Legea nr. 57/2026: Cum se stabilește numele după divorț — drept unilateral, fără acordul fostului soț
Publicat: 11.05.2026 · Categorie: Noutăți legislative · Dreptul familiei · Timp de lectură: 4 minute
În vigoare de la 3 mai 2026, Legea nr. 57/2026 reconfigurează regimul juridic al numelui purtat după divorț. Modificarea articolului 383 din Codul civil transformă alegerea numelui dintr-o negociere conjugală — adesea folosită ca instrument de presiune — într-o manifestare individuală de voință a fiecărui fost soț. Schimbarea are efecte directe asupra procedurii divorțului la notar, la ofițerul de stare civilă și în fața instanței.
Textul actual al art. 383 Cod civil
„(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
(2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei.”
Ce reglementa textul anterior
Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 57/2026, art. 383 Cod civil impunea două condiții alternative pentru ca soțul care dorea să păstreze numele dobândit prin căsătorie să poată face acest lucru:
- fie acordul expres al celuilalt soț, exprimat prin convenție sau în fața instanței;
- fie existența unor „motive temeinice” — apreciate de judecător de la caz la caz — precum identitatea de nume cu copiii minori, notorietatea profesională ori științifică dobândită sub acel nume, ori interesul superior al copilului.
În lipsa oricăruia dintre aceste elemente, soțul revenea obligatoriu la numele anterior căsătoriei. În practică, această condiționare a generat două categorii de dificultăți:
- Blocarea divorțului la notar și la starea civilă — orice dezacord asupra numelui obliga părțile să se adreseze instanței, chiar dacă pe celelalte aspecte exista consens deplin.
- Folosirea numelui ca pârghie de negociere — refuzul acordului devenea, în multe situații, un instrument de presiune cu privire la aspecte patrimoniale, custodie sau alte chestiuni ale divorțului.
Ce se schimbă în mod concret
1. Drept de opțiune unilateral și independent. Fiecare soț decide singur, fără a mai avea nevoie nici de acordul celuilalt, nici de încuviințarea instanței. Manifestarea de voință produce efecte juridice prin ea însăși; rolul instanței este unul declarativ — ia act de opțiune, nu o evaluează și nu o cenzurează.
2. Prezumție legală în absența opțiunii. Dacă niciun fost soț nu își exprimă o opțiune, ambii păstrează automat numele purtat în timpul căsătoriei. Regula s-a inversat față de reglementarea anterioară, în care tăcerea echivala cu revenirea la numele anterior.
3. Eliminarea probatoriului „motivelor temeinice”. Nu mai este necesară demonstrarea identității cu numele copiilor, a notorietății profesionale ori a oricărui alt interes. Voința este, prin ea însăși, suficientă.
4. Deblocarea divorțului la notar și la ofițerul de stare civilă. Întrucât numele nu mai poate face obiectul unui dezacord care să blocheze procedura administrativă, divorțul amiabil devine accesibil în situații în care anterior soții erau redirecționați obligatoriu către instanță. Modificările corelative aduse articolelor 375 și 376 Cod civil reflectă această reașezare.
Cui i se aplică noua reglementare
Legea nr. 57/2026 a intrat în vigoare la 3 mai 2026. Aplicarea în timp ridică o problemă reală, întrucât legea nu conține o normă tranzitorie expresă. Două interpretări sunt posibile:
- Aplicare imediată inclusiv proceselor în curs — întrucât norma vizează dreptul material (regimul juridic al numelui), nu cel procedural, ea ar putea fi invocată de soții aflați în proceduri de divorț deschise anterior, inclusiv în faza apelului.
- Aplicare exclusivă procedurilor inițiate după 3 mai 2026 — în temeiul principiului tempus regit actum.
Această chestiune se va clarifica pe măsură ce vor apărea soluții constante ale instanțelor. Recomandarea practică, pentru un dosar aflat în curs, este consultarea unui avocat specializat în dreptul familiei pentru analiza punctuală a stadiului procesual.
Implicații practice pentru cei aflați în pragul divorțului
- Pentru părinții care poartă același nume cu copiii minori — continuitatea numelui este acum garantată fără probă suplimentară.
- Pentru persoanele cu o carieră consolidată sub numele dobândit prin căsătorie — schimbarea actelor de identitate, a diplomelor, a documentelor profesionale și a evidențelor publice nu mai este o consecință impusă.
- Pentru cuplurile aflate în divorț amiabil — calea notarială sau cea administrativă (ofițer de stare civilă) devine disponibilă în mai multe situații, ceea ce reduce semnificativ durata și costurile procedurii.
- Pentru cetățenii români din diaspora — eliminarea necesității acordului notarial înseamnă mai puține drumuri la consulate și demersuri administrative simplificate.
Întrebări frecvente
Pot beneficia de noua reglementare dacă procesul meu de divorț este deja început? Posibil, dar răspunsul depinde de stadiul procesual și de interpretarea pe care o adoptă instanța sau notarul. Recomandăm o consultare juridică punctuală.
Dacă fostul soț refuza anterior să își dea acordul, mai trebuie să mă adresez instanței? Nu, dacă procedura nu a fost încă deschisă. Începând cu 3 mai 2026, opțiunea este unilaterală și nu mai necesită acordul fostului partener.
Ce se întâmplă dacă, după divorț, doresc totuși să revin la numele anterior? Manifestarea de voință se exprimă în cadrul procedurii de divorț. După rămânerea definitivă a hotărârii, schimbarea numelui urmează regimul comun al schimbării de nume pe cale administrativă, reglementat de OG nr. 41/2003.
Modificarea se aplică și divorțului prin acordul soților la notar? Da. Articolele 375 și 376 Cod civil au fost adaptate corelativ, iar dezacordul asupra numelui nu mai constituie motiv de respingere a cererii de divorț de către notar sau ofițerul de stare civilă.
Concluzie
Legea nr. 57/2026 reașază numele de familie după divorț în sfera drepturilor personale nepatrimoniale, scoțându-l din arena negocierii conjugale. Este o evoluție aliniată cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului la identitate și cu standardele europene în dreptul familiei. Pentru clienții aflați în pragul unui divorț — fie amiabil, fie contencios — noua reglementare deschide variante procedurale mai rapide și mai puțin costisitoare.
Aveți nevoie de îndrumare într-o procedură de divorț?
Cabinetul de Avocat Anghel Nicolae Cristinel oferă consultanță și reprezentare în materia dreptului familiei — divorț, partaj, custodia minorilor, pensie de întreținere — în fața instanțelor din Brașov și a celor din întreaga țară.
📞 Telefon: 0744 229 121 🌐 Web: https://avocatanghel.ro 📍 Sediu: B-dul Mihail Kogălniceanu nr. 14, Brașov
Acest material are caracter strict informativ și nu constituie consultanță juridică pentru o speță concretă. Pentru analiza situației personale, vă recomandăm o consultație individuală.